Autoritatea parinteasca si exercitarea autoritatii parintesti. Competenta instantei de tutela si de familie

Autoritatea parinteasca si exercitarea autoritatii parintesti. Competenta instantei de tutela si de familie 

 

Reclamantul, in calitate de reprezentant legal al minorului B., in contradictoriu cu paratii C., in calitate de mama, D., in calitate de bunica materna si E., in calitate de bunic matern, a solicitat sa se dispuna:

-inapoierea catre reclamant a minorului, pe care paratii il tin fara drept la domiciliul lor, in alte imobile sau la rude;

-lipsirea de exercitiul autoritatii parintesti al paratei C. si al tuturor persoanelor carora aceasta le-a delegat autoritatea parinteasca asupra minorului.

R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
Sectia I civila

Decizia nr. 404/2020

Sedinta publica din data de 13 februarie 2020

Asupra conflictului de competenta de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Cluj-Napoca la data de 4 octombrie 2019, reclamantul A., in calitate de reprezentant legal al minorului B., in contradictoriu cu paratii C., in calitate de mama, D., in calitate de bunica materna si E., in calitate de bunic matern, a solicitat ca,prin sentinta ce se va pronunta pe cale ordonantei presedintiale, sa se dispuna:

– inapoierea catre reclamant a minorului, pe care paratii il tin fara drept la domiciliul lor, in alte imobile sau la rude;

– lipsirea de exercitiul autoritatii parintesti al paratei C. si al tuturor persoanelor carora aceasta le-a delegat autoritatea parinteasca asupra minorului.

Prin Sentinta nr. 7622 din 4 noiembrie 2019 a Judecatoriei Cluj-Napoca a fost admisa exceptia necompetentei teritoriale invocate din oficiu si a fost declinata competenta de solutionare in favoarea Judecatoriei Onesti.

In motivare, din sustinerile reclamantului formulate prin cererea de chemare in judecata, coroborate cu inscrisurile depuse de acesta la ultimul termen de judecata (constatare stare de fapt intocmita de B.E.J. F., imagini foto, mesaje intre parti, adrese catre Inspectoratul Scolar Bacau) instanta a retinut ca, in speta, domiciliul in fapt al persoanei ocrotite este in orasul Targul Ocna, judet Bacau inca din luna august a anului in curs.

In raport de art. 114 C. proc. civ. si art. 106 C. civ., instanta a constatat ca instanta competenta este Judecatoria Onesti.

Investita prin declinare, Judecatoria Onesti a pronuntat Sentinta nr. 2683 din 10 decembrie 2019, prin care a admis exceptia necompetentei teritoriale si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca.

A constatat ivit conflictul negativ de competenta, a suspendat din oficiu judecata cauzei si a trimis dosarul la Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru regulator de competenta.

In motivare, a aratat ca domiciliul minorului B. este stabilit prin Sentinta nr. 3984 din 14 aprilie 2014 a Judecatoriei Cluj-Napoca, pronuntata in dosar x/2013, la locuinta tatalui reclamant A., in Floresti, judetul Cluj.

S-a retinut ca acesta sentinta este cea mai recenta hotarare prin care se stabileste domiciliul minorului B., intre parti existand mai multe procese de custodie.

Imprejurarea ca parata C. a luat minorul in grija sa si a stabilit domiciliul in fapt al acestuia la locuinta sa si a parintilor sai din orasul Targu Ocna nu poate modifica normele de competenta, intrucat articolul 114 C. proc. civ., prin sintagma „instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul persoana ocrotita”, se refera la domiciliul in drept, legal si nu la domiciliul in fapt.

Cu privire la conflictul negativ de competenta, cu a carui judecata a fost legal sesizata in baza art. 133 pct. 2 raportat la art. 135 alin. (1) C. proc. civ., Inalta Curte retine urmatoarele:

Art. 106 C. civ. prevede la alin. (1) ca „Ocrotirea minorului se realizeaza prin parinti (…) iar potrivit art. 107 C. proc. civ., ” Procedurile prevazute de prezentul cod privind ocrotirea persoanei fizice sunt de competenta instantei de tutela si de familie stabilite potrivit legii”.

Conform art. 76 al Legii nr. 76/2012 de punere in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ., „judecatoriile sau, dupa caz, tribunalele ori tribunalele specializate pentru minori si familie vor indeplini rolul de instante de tutela si familie, avand competenta stabilita potrivit C. civ., C. proc. civ., prezentei legi, precum si reglementarilor speciale in vigoare”.

Art. 114 C. proc. civ. stipuleaza ca „daca legea nu prevede altfel, cererile privind ocrotirea persoanei fizice date de C. civ. in competenta instantei de tutela si de familie se solutioneaza de instanta in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita”.

Titlul IV din C. civ. intitulat „Autoritatea parinteasca” cuprinde dispozitii cu privire la autoritatea parinteasca si exercitarea autoritatii parintesti, locuinta copilului si obligatia de intretinere, dispozitii conform carora instanta de tutela, potrivit interesului superior al copilului, are competenta de solutionare a cererilor izvorand din neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti (art. 486), la stabilirea locuintei copilului (art. 496), la schimbarea locuintei copilului (art. 497) sau la exercitarea autoritatii parintesti (art. 504 coroborat cu art. 396 alin. (1) C. civ.).

Conform acestor dispozitii, aceleiasi instante de tutela ii revine competenta de solutionare a cererilor avand ca obiect exercitarea autoritatii parintesti numai de catre unul dintre parinti (art. 398 alin. (1) C. civ.), stabilirea locuintei copilului minor in lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului (art. 400 alin. (1) C. civ.) sau stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor (art. 402 alin. (1) C. civ.).

Avand in vedere dispozitiile art. 114 C. proc. civ. mai sus citate, Inalta Curte constata ca, pentru cererea reclamantului care are ca obiect exercitarea autoritatii parintesti si stabilirea locuintei minorelor, este reglementata o competenta in favoarea instantei in a carei circumscriptie teritoriala isi are domiciliul sau resedinta persoana ocrotita.

Asadar, la stabilirea instantei competente sa solutioneze cauza, Inalta Curte va avea in vedere ca notiunea de domiciliu trebuie interpretata intr-un sens mai larg, interesand nu atat locuinta principala a persoanei ocrotite, mentionata in hotararea judecatoreasca ca fiind la paratul A., ci adresa unde locuieste efectiv, pentru ca partile aflate in litigiu sa poata fi instiintate de existenta procesului pendinte, dand astfel eficienta dreptului lor la aparare.

In cauza, din sustinerile reclamantului si din procesul-verbal intocmit de BEJ F. aflat la fila nr. x, rezulta ca minorul este in locuinta bunicilor.

Se retine ca bunicii au domiciliul in Targu Ocna, judet Bacau, precum si o casa (unde a fost gasit minorul la data de 28 octombrie 2019) in sat Cerdac, judetul Bacau, ambele in circumscriptia Judecatoriei Onesti.

Avand in vedere textele legale mai sus citate, precum si imprejurarea ca minorul are domiciliul in fapt la bunicii lui, in Targu Ocna, instanta competenta sa solutioneze cererea pendinte este Judecatoria Onesti.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabileste competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Onesti.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica, astazi, 13 februarie 2020.

GGC – CL