Textul art. 1003 C.civ. (art. 1382 NCC) care instituie solidaritatea pasiva legala a celor care au cauzat, in comun, prin fapta lor ilicita un prejudiciu, este aplicabil si in cazul in care este angajata raspunderea pentru ruina edificiului detinut in coproprietate pe cote-parti. Inalta Curte a retinut ca, intrucat aceasta forma de raspundere atrage o solidaritate pasiva, reclamanta, in calitate de creditor, poate solicita, potrivit dispozitiilor art. 1042 din acelasi cod (1447 NCC), plata intregii datorii de la un singur debitor, fara ca acesta sa poata, date fiind efectele solidaritatii pasive, sa solicite divizarea urmaririi intre codebitori. Pe cale de consecinta, actiunea in despagubiri formulata numai impotriva unuia dintre coproprietarii imobilului, iar nu si a celorlalti codebitori, nu ar putea fi respinsa ca inadmisibila.
Cum in cauza este angajata raspunderea pentru ruina edificiului si cum in cazul coproprietatii pe cote-parti, potrivit art. 1003 C.civ., aceasta forma de raspundere atrage o solidaritate pasiva, reclamanta, in calitate de creditor, poate solicita, potrivit dispozitiilor art. 1042 din acelasi cod, plata intregii datorii de la un singur debitor, fara ca acesta sa poata, date fiind efectele solidaritatii pasive, sa solicite divizarea urmaririi intre codebitori.
Pe cale de consecinta, actiunea in despagubiri formulata numai impotriva unuia dintre coproprietarii imobilului, iar nu si a celorlalti codebitori, nu ar putea fi respinsa ca inadmisibila.
Sectia I civila, decizia nr. 279 din 4 februarie 2016
Prin cererea inregistrata la data de 08.08.2011, pe rolul Tribunalului Galati, reclamanta B., prin reprezentant legal A., a chemat in judecata pe paratii D., Municipiul Galati, prin Primar si Asociatia de Locatari nr. x si a solicitat instantei ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa dispuna obligarea paratilor in solidar ori individual la plata unor daune cominatorii si moratorii in suma de 987.500 lei, precum ?i la plata cheltuielilor de judecata. Reclamanta a aratat ca valoarea daunelor solicitate se compune din: suma de 200.000 de lei reprezentand costurile ce urmeaza a fi suportate in vederea efectuarii unei operatii de reconstructie faciala; suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale ca urmare a suferintelor pricinuite ?i tratamentului spitalicesc efectuat in perioada 03.01.2007 ?i pana in prezent; suma de 100.000 lei cu titlu de daune ca urmare a suferintelor pricinuite de ingradirea drepturilor civile; suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale ca urmare a suferintelor suportate de parintii sai, A. ?i E.; suma de 200.000 lei cu titlu de daune ca urmare a mediului de viata la care este condamnata din cauza incapacitatii de integrare sociala ?i a pierderii locului de munca al mamei sale ; suma de 87.500 lei cu titlu de daune cominatorii, reprezentand costuri asociate interventiilor chirurgicale suferite; suma de 200.000 lei cu titlu de daune cominatorii reprezentand costurile cu tratamentul pe care urmeaza sa il efectueze in vederea refacerii partiale a starii de sanatate ?i a viitoarei capacitati restranse de munca.
In motivarea cererii formulate, reclamanta a aratat ca, la data de 03.01.2007, se afla impreuna cu parintii ?i fratele sau in statia de maxi-taxi de langa blocul X, statie neprevazuta cu refugiu. Din cauza vantului care batea cu viteza ?i in rafale, s-a desprins o parte din constructia blocului mentionat ?i reclamanta a fost strivita, fiind transportata in stare incon?tienta la spital.
Reclamanta a aratat ca intelege sa se indrepte impotriva tuturor partilor responsabile de prejudiciul grav cauzat ei ?i familiei sale: impotriva paratului D. in calitate de administrator al societatii ce a executat lucrarile de hidro-izolatie, Asociatiei de Proprietari nr. x in calitate de beneficiar al lucrarilor executate ?i impotriva Municipiului Galati in calitate de administrator al unui numar de apartamente inchiriate locatarilor persoane fizice in blocul X.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 998 – 1003 C.civ.
Prin incheierea de ?edinta din data de 13.09.2011, a fost admisa cererea de ajutor public judiciar sub forma scutirii reclamantei de la plata taxei judiciare de timbru in valoare de 13.986 lei.
Municipiul Galati a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand ca nu este administrator al fondului locativ, ci proprietarul unui singur apartament din imobil, ceea ce nu ii confera calitatea de responsabil pentru ruina edificiului, art. 1002 C.civ. referindu-se la proprietarul imobilului ruinat.
Prin incheierea de ?edinta din data de 31.10.2011, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D., exceptie invocata din oficiu ?i a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului Municipiul Galati ca nefondata.
Paratul Municipiul Galati a formulat cerere de chemare in garantie a paratilor D., in calitate de administrator al SC Y. SRL ?i a Asociatiei de Locatari nr. X, solicitand ca, in cazul in care va cadea in pretentii, chematii in garantie sa fie obligati sa il despagubeasca cu suma reprezentand daune cominatorii ?i moratorii ce se va stabili in decursul solutionarii cauzei ?i a oricaror sume reprezentand cheltuieli de judecata solicitate de reclamanta.
La data de 23.11.2012, reclamanta a depus la dosar o cerere modificatoare a cererii de chemare in judecata, prin care a solicitat judecata in contradictoriu ?i cu paratii D. ?i F., ambii in calitate de asociati ai SC Y. SRL, societate radiata din Registrul Comertului ca urmare a inchiderii procedurii falimentului.
De asemenea, reclamanta a aratat ca intelege sa completeze ultimul petit al cererii initiale, solicitand obligarea paratelor, in solidar ori in parte, la plata unor prestatii succesive, in situatia in care vor aparea complicatii cu privire la starea sa de sanatate sau aceasta se va agrava in viitor, iar suma acordata de instanta de judecata va fi insuficienta pentru efectuarea tratamentelor de specialitate. La termenul de judecata din data de 22.01.2013, reclamanta a precizat ca acest capat de cerere inlocuie?te ultimul capat din cererea initiala, respectiv obligarea la plata sumei de 200.000 lei cu titlu de daune cominatorii, aratand ?i ca solicita obligarea paratilor in solidar la plata acestor prestatii succesive, in temeiul art. 1003 C.civ. A precizat ca parata Asociatia de Locatari nr. x ?i-a modificat denumirea in Asociatia de Proprietari nr. x.
La termenul de judecata din data de 19.12.2012, paratii D. ?i F. au invocat exceptia lipsei calitatii lor procesuale pasive ?i exceptia autoritatii de lucru judecat, exceptii respinse prin incheierea pronuntata de instanta la data de 20.12.2012.
Prin incheierea de ?edinta din data de 19.06.2013, instanta de judecata a unit cu fondul exceptia prescriptiei extinctive a dreptului la actiune ?i exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind prestatiile succesive solicitate prin cererea modificatoare, exceptii invocate de paratul Municipiul Galati in ?edinta de judecata din data de 12.06.2013.
La termenul de judecata din data de 17.09.2013, paratul Municipiul Galati a formulat cerere de chemare in garantie a tuturor coproprietarilor imobilului, a proprietarilor apartamentelor din blocul X, aratand ca nu este singurul coproprietar care trebuie sa raspunda pentru ruina edificiului.
La termenul de judecata din data de 05.11.2014, instanta a dispus disjungerea cererilor de chemare in garantie formulate de paratul Municipiul Galati ?i formarea unui nou dosar.
Prin sentinta civila nr. 1851 din 03.12.2014, Tribunalul Galati a admis exceptia prescriptiei extinctive a dreptului material la actiune cu privire la despagubirile materiale ?i morale nascute in perioada 03.01.2007– 15.09.2008.
A admis exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere, astfel cum a fost precizat, privind obligarea paratilor la plata unor prestatii succesive in situatia in care vor aparea complicatii cu privire la starea de sanatate a reclamantei, iar suma acordata de instanta de judecata va fi insuficienta pentru efectuarea tratamentelor de specialitate, si a respins acest capat de cerere ca inadmisibil.
A respins ca nefondata cererea formulata de reclamanta, prin reprezentant legal, in contradictoriu cu paratii D. ?i F.
A admis in parte cererea formulata de reclamanta, prin reprezentant legal si a obligat paratii Municipiul Galati ?i Asociatia de Proprietari nr. x, in solidar, la plata sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale.
A respins restul capetelor de cerere ca nefondate.
A obligat paratii Municipiul Galati ?i Asociatia de Proprietari nr. x la plata sumei de 3.611 lei catre stat, reprezentand ajutorul public judiciar sub forma scutirii de la plata taxei de timbru de care a beneficiat reclamanta, proportional cu valoarea pretentiilor admise.
Tribunalul Galati a avut in vedere urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste exceptia prescriptiei extinctive, prin raportare la data savar?irii faptei ilicite producatoare de prejudicii, 03.01.2007, sunt incidente dispozitiile Codului civil anterior si cele ale Decretului nr. 167/1958.
Solutia pronuntata in dosarul penal format in urma plangerii penale formulata de reclamanta impotriva paratului din prezenta cauza, D., a fost cea de clasare intrucat nu exista invinuit in cauza ?i a intervenit una din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei (cazul fortuit). Avand in vedere ca, in urma finalizarii cercetarilor penale, nu a fost identificata vreo persoana vinovata penal de producerea prejudiciului, nu se poate sustine ca, abia la finalizarea cercetarilor, reclamanta a aflat identitatea faptuitorului.
Termenul de prescriptie extinctiva este intrerupt pe perioada desfa?urarii procesului penal, in ipoteza in care partea vatamata s-a constituit parte civila in cadrul acestuia, ipoteza care insa nu se regase?te in speta, reclamanta neconstituindu-se parte civila in cadrul procesului penal. In aceste conditii, termenul de prescriptie de trei ani prevazut de art. 3 alin. (1) din Decretul nr. 167/1958 nu a fost intrerupt, si urmeaza sa fie calculat de la data producerii faptei ilicite cauzatoare de prejudicii.
Retinand ca o parte din daunele materiale si morale indicate in cererea de chemare in judecata sunt solicitate de reclamanta cu incepere de la data savarsirii faptei ilicite, instanta a admis exceptia prescriptiei extinctive cu privire la despagubirile materiale ?i morale nascute in intervalul 03.01.2007 – 07.08.2008 (cererea de chemare in judecata fiind formulata la 08.08.2011), respingand orice pretentii nascute in acest interval ca fiind prescrise extinctiv.
Instanta a retinut ca este intemeiata exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind obligarea paratilor la plata unor prestatii succesive, in situatia in care vor aparea complicatii cu privire la starea de sanatate a reclamantei ori aceasta se va agrava in viitor, iar suma acordata de instanta de judecata va fi insuficienta pentru efectuarea tratamentelor de specialitate.
Obiectul cererii de chemare in judecata, pretentia concreta dedusa judecatii trebuie sa fie in mod clar enuntata, iar prestatiile succesive trebuie sa reprezinte repararea un prejudiciu cert. Or, din modul in care este formulat acest capat de cerere, este evident ca se solicita despagubiri pentru un prejudiciu inexistent la momentul sesizarii instantei. In ipoteza in care vor aparea prejudicii viitoare, ulterioare pronuntarii hotararii, reclamanta are la dispozitie calea unei noi actiuni in pretentii, dupa ce prejudiciul se va fi nascut in patrimoniul sau.
Cu privire la fondul litigiului dedus judecatii, tribunalul a precizat ca trebuie realizata diferentierea intre temeiul raspunderii civile delictuale pentru paratii D. ?i F. ?i temeiul raspunderii civile delictuale pentru paratii Municipiul Galati ?i Asociatia de Proprietari nr. x.
Prin expertizele realizate in cauza penala, s-a stabilit ca nu hidro-izolatia realizata de SC Y. SRL s-a deteriorat ?i a cazut, ci elementul constructiv al blocului, astfel incat organele de cercetare penala au concluzionat ca nu se poate retine vreo culpa in sarcina paratului D.
Prin urmare, a retinut tribunalul, avand in vedere ca intre lucrarea realizata de catre SC Y. SRL ?i prejudiciul suferit de reclamanta nu exista vreo legatura de cauzalitate, cererea formulata impotriva paratilor D. ?i F. este nefondata.
Temeiul juridic al raspunderii civile delictuale a Municipiului Galati este diferit de cel al raspunderii civile delictuale a Asociatiei de Proprietari nr. x.
Municipiului Galati, in calitate de proprietar al unui apartament din cadrul condominiului, are o raspundere civila delictuala intemeiata pe dispozitiile art. 1002 C.civ. anterior.
Raspunderea civila delictuala reglementata de art. 1002 C.civ. este o raspundere obiectiva, pentru angajarea careia nu este nevoie de existenta culpei proprietarului, fiind suficienta dovedirea prejudiciului ?i a raportului de cauzalitate intre prejudiciu ?i lipsa de intretinere sau viciul constructiei.
Proprietarul nu poate inlatura raspunderea prin dovada ca a luat toate masurile pentru asigurarea intretinerii edificiului ori pentru prevenirea oricarui viciu, prezumtia de raspundere fiind irefragabila.
In cauza dedusa judecatii, nimeni nu a contestat faptul ca prejudiciul produs reclamantei a fost cauzat de desprinderea unei portiuni din acoperi? ?i ca exista legatura de cauzalitate intre desprinderea acoperi?ului blocului ?i prejudiciul suferit de reclamanta, aceasta imprejurare rezultand ?i din cercetarile penale efectuate.
Desigur, Municipiul Galati nu este proprietar unic al condominiului, fiecare coproprietar raspunzand in functie de cota sa de proprietate, proportional cu aceasta. In acela?i timp insa, intre coproprietari exista, in temeiul art. 1003 C.civ., o raspundere solidara, astfel incat Municipiul Galati poate fi obligat la repararea intregului prejudiciu.
Cu privire la Asociatia de Proprietari nr. x, instanta a retinut ca, potrivit Legii nr. 230/2007, aceasta are in sarcina anumite obligatii legale, distincte de obligatiile din sarcina coproprietarilor, astfel cum rezulta din cuprinsul art. 34 din Legea nr. 230/2007.
Potrivit art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 230/2007, proprietatea comuna este reprezentata de
toate partile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta, acoperi?ul blocului fiind, in mod evident, o proprietate comuna. In aceste conditii, asociatia de proprietari are o raspundere civila delictuala pentru fapta proprie, constand in neluarea masurilor
corespunzatoare pentru repararea acoperi?ului.
Prima instanta a apreciat ca prejudiciile materiale solicitate nu sunt justificate. Din probele administrate rezulta ca reclamanta are nevoie de reconstructie chirurgicala a piramidei nazale. Insa, intrucat data si costurile efectuarii operatiei nu sunt cunoscute la acest moment, ele reprezinta un prejudiciu viitor ?i incert ca intindere, reclamanta avand posibilitatea sa solicite instantei sa se pronunte cu privire la costurile acestei operatii in masura in care va fi efectuata.
Tribunalul a retinut ca restul despagubirilor solicite de reclamanta, desi justificate in mod diferit, se subsumeaza notiunii de daune morale.
Daunele solicitate de reclamanta pentru suferintele suportate de parintii sai ?i pentru pierderea locului lor de munca nu reprezinta daune proprii, astfel incat pretentia reclamantei de a fi despagubita pentru eventualele suferinte indurate de alte persoane apare ca neintemeiata.
Din actele medicale depuse la dosar, rezulta ca reclamanta a suferit numeroase complicatii medicale (fractura oase proprii ale nasului, osului frontal, plan?eu orbitar stang, poli-traumatism, contuzie cerebrala grava, ?oc hemoragic etc.). In aceste conditii, prima instanta a apreciat ca suferinta fizica resimtita de reclamanta ca urmare a vatamarii sale corporale este dincolo de orice indoiala, avand in vedere ca prin intinderea perioadei de spitalizare precum ?i prin consecintele vatamarii se poate lesne prezuma existenta unei suferinte psihice, si a considerat ca suma de 100.000 lei cu titlu de daune morale reprezinta o cuantificare echitabila a prejudiciului moral suferit de reclamanta.
In masura in care, in procesul ulterior de dezvoltare fizica ?i psiho-emotionala a reclamantei vor aparea daune morale sau materiale avandu-?i baza in evenimentul vatamator produs la data de 03.01.2007 (eventuale alte interventii chirurgicale necesare, dificultati de integrare sociala, imposibilitatea prestarii unei meserii pentru care ar avea aptitudini ?i inclinatie, tulburari comportamentale), reclamanta va putea solicita la acel moment repararea prejudiciului.
Prin urmare, prima instanta a obligat paratii Municipiul Galati ?i Asociatia de Proprietari nr. x la plata in solidar, catre reclamanta, a sumei de 100.000 lei cu titlu de daune morale, respingand restul capetelor de cerere ca nefondate.
Tribunalul a apreciat ca, de?i temeiul juridic al obligarii celor doi parati este diferit, solidaritatea obligatiei de plata rezulta din prevederile art. 1003 C.civ. Totodata, in temeiul art. 18 din OUG nr. 51/2008, paratii suporta plata sumelor de bani de care reclamanta a beneficiat cu titlu de ajutor public judiciar, proportional cu valoarea pretentiilor admise si, avand in vedere ca pretentiile reclamantei au fost admise in proportie de 1/7, cei doi parati au fost obligati la plata sumei de 3.611 lei catre stat.
Prin decizia civila nr. 140/A din 28.09.2015, Curtea de Apel Galati, Sectia I civila a respins, ca nefondate, apelurile declarate paratul-reclamant Municipiul Galati ?i de chemata in garantie Asociatia de Proprietari nr. x impotriva sentintei civile nr. 1851/2014 a Tribunalului Galati.
Instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Analizand exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive, tribunalul a precizat ca de?i nu este proprietar unic al condominiului, Municipiul Galati raspunde in solidar cu ceilalti coproprietari, in temeiul dispozitiilor art. 1003 C.civ.
Imprejurarea ca acoperi?ul s-a desprins in conditii de vant puternic reprezinta o vina a edificiului pentru care Municipiul Galati, in calitate de coproprietar, este raspunzator.
Raspunderea coproprietarilor fata de victima este o raspundere solidara fiindca se incadreaza in prevederile art. 1003 C.civ. cand delictul sau cvasidelictul este imputabil mai multor persoane.
Solidaritatea rezulta din unicitatea de obiect care impune fiecarui debitor obligatia de a plati victimei intreaga datorie (despagubire) sub rezerva efectului declarativ al unei viitoare imparteli pe calea actiunii in regres (solidaritatea pasiva).
Raspunderea proprietarului poate fi inlaturata doar prin dovada interventiei unor fapte sau imprejurari externe, obiective ?i absolut imprevizibile: forta majora, fapta victimei sau fapta unei terte persoane pentru care nu este chemat sa raspunda.
In ceea ce prive?te apelul declarat de chemata in garantie Asociatia de Proprietari nr. x, instanta de apel a aratat ca aceasta parte ignora obligatiile ce ii revin potrivit dispozitiilor Legii nr. 230/2007, rezumandu-se a invoca ca incidente in cauza doar prevederile art. 1002 C.civ.
Asociatia de proprietari are o raspundere civila delictuala pentru fapta proprie, constand in neluarea masurilor corespunzatoare pentru repararea acoperi?ului.
Pe de alta parte, nu exista o reglementare care sa permita, in conditiile codului de procedura
civila anterior, introducerea in cauza a tuturor membrilor asociatiei de proprietari pentru lamurirea cadrului procesual, astfel cum se solicita in motivele de apel.
Impotriva acestei decizii a declarat si motivat recurs paratul Municipiul Galati, prin Primar.
Prin motivele de recurs s-au formulat urmatoarele critici de nelegalitate, intemeiate pe prevederile art. 304 pct. 9 C.p.c. :
Reclamanta si-a modificat in repetate randuri petitul actiunii, precizand ca temeiul juridic al raspunderii civile delictuale invocate in cauza este art. 1002 C.civ. (ruina edificiului).
Invocand ruina unui edificiu, litisconsortiul este obligatoriu, iar reclamanta avea obligatia sa cheme in judecata in calitate de parati pe toti coproprietarii ?i nu doar pe unul dintre ei, deoarece drepturile ?i obligatiile acestora deriva din proprietate, sunt indivizibile, aspect ce face coparticiparea procesuala pasiva obligatorie. Ignorarea acestui aspect duce la admiterea exceptiei lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii ?i, pe cale de consecinta, la respingerea ca inadmisibila a actiunii promovate de catre reclamanta, intrucat nu au fost chemati in judecata in calitate de parati toti coproprietarii.
Instanta de apel a considerat ca, intrucat edificiul este in coproprietate, coproprietarii vor raspunde in solidar, trimitand la art. 1003 C.civ.
Recurentul arata ca, notiunea de ruina a edificiului, una de natura speciala in care existenta prejudiciului ?i legatura de cauzalitate, alaturi de dovedirea calitatii de proprietar sunt suficiente, fara a se mai analiza culpa celui chemat sa raspunda, atrage dupa sine ?i o serie de diferente fata de conditiile de existenta a raspunderii delictuale de drept comun: nu trebuie dovedite culpa, vinovatia, delictul, simpla calitate de proprietar a persoanei chemate sa raspunda fiind suficienta.
Dar, sustine recurentul, art. 1003 C.civ. reglementeaza o notiune juridica care nu are nicio relevanta in speta. Drept urmare, dispozitiile acestui articol nu pot fi aplicate in materia raspunderii instituite de legiuitor pentru ruina edificiului, astfel incat Municipiul Galati nu poate raspunde solidar in temeiul art. 1003 C.civ. pentru ceilalti coproprietari.
Prin urmare, reclamanta era tinuta sa introduca in cauza toti coproprietarii.
Analizand decizia recurata in limita criticilor formulate prin motivele de recurs, Inalta Curte constata ca recursul nu este fondat, urmand a fi respins, pentru urmatoarele considerente:
Recurentul nu contesta incidenta in cauza a prevederilor art. 1002 din Codul civil de la 1864 si nici caracterul obiectiv al raspunderii proprietarului pentru prejudiciul produs prin ruina edificiului ce-i apartine, angajata in acest temei.
Ceea ce critica recurentul este interpretarea pe care instanta de apel a dat-o prevederilor art. 1003 din acelasi cod. In opinia recurentului, aceste dispozitii legale impuneau formularea cererii de chemare in judecata in contradictoriu cu toti coproprietarii edificiului, in caz contrar, cererea fiind inadmisibila.
Inalta Curte apreciaza ca aceste critici nu sunt fondate, curtea de apel facand o corecta interpretare in cauza a prevederilor art. 1003 din vechiul cod civil.
Potrivit textului de lege mentionat: „Cand delictul sau cvasi-delictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt tinute solidar pentru despagubire”.
Prin urmare, textul instituie un caz de solidaritate pasiva legala, aplicabila celor care au cauzat, in comun, prin fapta lor ilicita un prejudiciu.
Este indiscutabil si, de altfel, necontestat de catre recurent ca aceasta solidaritate pasiva este aplicabila si in cazul raspunderii proprietarului pentru prejudiciul produs prin ruina edificiului, data fiind interpretarea sistematica a normei mentionate si lipsa oricarei limitari, in cuprinsul ei, la anumite forme de raspundere pentru delicte sau cvasi-delicte.
In consecinta, plecand de la premisa ca in cazul raspunderii pentru ruina edificiului, legea instituie o solidaritate pasiva, Inalta Curte urmeaza a analiza efectele pe care le produce acest tip de obligatie sub aspectul raporturilor dintre codebitori si creditor.
Asa cum rezulta din cuprinsul art. 1039 din vechiul Cod civil, intrucat obligatia solidara pasiva are un singur obiect, o singura prestatie, fiecare debitor „poate fi constrans pentru totalitate”. Textul legal mentionat se coroboreaza cu dispozitiile art. 1042 din acelasi cod potrivit cu care : „Creditorului unei obligatii solidare se poate adresa la acela care va voi dintre debitori, fara ca debitorul sa poata
opune beneficiul de discutiune”.
Rezulta astfel ca solidaritatea pasiva are drept efect obligatia fiecarui codebitor de a plati datoria in intregime, fara a putea opune creditorului beneficiul diviziunii, corelativ dreptului creditorul
de a urmari pe oricare dintre debitori pentru totalitatea datoriei care constituie obiectul obligatiei.
Cum in cauza este angajata raspunderea pentru ruina edificiului, si cum aceasta forma de raspundere atrage o solidaritate pasiva, reclamanta, in calitate de creditor, poate solicita plata intregii datorii de la un singur debitor. Reclamanta a inteles sa uzeze de acest drept si sa sa-l exercite impotriva codebitorului Municipiul Galati, fara ca acesta sa poata, date fiind efectele solidaritatii pasive, sa solicite divizarea urmaririi intre codebitori.
Pe cale de consecinta, actiunea reclamantei, formulata numai impotriva paratului Municipiul Galati, iar nu si a altor codebitori, nu ar putea fi respinsa ca inadmisibila, asa cum se solicita prin motivele de recurs.
Fata de considerentele expuse, in temeiul art. 312 alin. (1) C.proc.civ., Inalta Curte a respins, ca nefondat, recursul declarat.