Tag: prejudiciu moral avocat Alin Paidiu

12 noiembrie 2017

Hotararea CEDO in Cauza Costache si altii impotriva Romaniei. Revizuire

by alin — Categories: civil, daune materiale, daune morale, drepturi reale — Tags: , , , , , , , , , , Comentariile sunt închise pentru Hotararea CEDO in Cauza Costache si altii impotriva Romaniei. Revizuire

HOTARARE din 11 aprilie 2017 in Cauza Costache si altii impotriva Romaniei

(Cererea nr. 30.474/03) Strasbourg

CURTEA EUROPEANA A DREPTURILOR OMULUI

SECTIA A PATRA

Prezenta hotarare este definitiva, dar poate suferi modificari de forma,

In Cauza Costache si altii impotriva Romaniei,

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Sectia a patra), reunita intr-un comitet compus din: Continue reading “Hotararea CEDO in Cauza Costache si altii impotriva Romaniei. Revizuire” »


11 septembrie 2017

Tribunalul constata o depasire a limitelor impuse de buna-credinta, în cadrul demersului paratului de a o defaima public prin intermediul Facebook pe reclamanta, din punct de vedere al competentelor profesionale

by alin — Categories: civil, culpa, daune morale, obligatii, pretentii — Tags: , , , , , , , , Comentariile sunt închise pentru Tribunalul constata o depasire a limitelor impuse de buna-credinta, în cadrul demersului paratului de a o defaima public prin intermediul Facebook pe reclamanta, din punct de vedere al competentelor profesionale

Tribunalul BUCURESTI  Numar hotarare 9/2017

DOSAR NR. XXXXXXXXXXX

ROMANIA

TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A IV-A CIVILA

SENTINTA CIVILA NR. 9

SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 09.01.2017

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

PRESEDINTE: R_____ S______

GREFIER: G_______ B_____

 

Pe rol solutionarea cauzei civile formulate de reclamanta L____ C______, în contradictoriu cu paratul M___ D__, avand ca obiect actiune în raspundere delictuala. Continue reading “Tribunalul constata o depasire a limitelor impuse de buna-credinta, în cadrul demersului paratului de a o defaima public prin intermediul Facebook pe reclamanta, din punct de vedere al competentelor profesionale” »


18 decembrie 2016

Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.

by alin — Categories: civil, daune morale, obligatii, pretentii — Tags: , , , , , , , , , , , , Comentariile sunt închise pentru Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.

In stabilirea existentei prejudiciului moral – definit in doctrina si in jurisprudenta ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala, pe care le resimte victima – trebuie luat in calcul caracterul si importanta valorilor nepatrimoniale, carora le-a fost cauzat prejudiciul, situatia personala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantele savarsirii faptei, statutul social, etc. Fiind vorba de lezarea unor valori fara continut economic si de protejarea unor drepturi  care intra, ca element al vietii private, in sfera art. 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, dar si de valori aparate de Constitutie si de legile nationale, existenta prejudiciului este circumscrisa conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real si efectiv produs victimei.

              In ceea ce priveste proba prejudiciului moral, proba faptei ilicite este suficienta, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deduca producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila

            Astfel, data fiind natura prejudiciului moral nu era necesar a se proba fara dubiu si fara echivoc imprejurarea ca ar fi fost deteriorata in vreun fel buna reputatie a reclamantului – persoana publica, cu o anumita notorietate si care se bucura de un anumit prestigiu – in contextul in care paratul, prin afirmatiile sale cu caracter scandalos si neadevarat, facute in cadrul unei campanii de denigrare desfasurata la un nivel foarte extins, pe posturi de televiziune si in presa, a produs o atingere semnificativa a valorilor ce definesc personalitate umana, ”atacul” atingand un anumit nivel de gravitate, apt a produce consecinte negative in plan moral victimei. Continue reading “Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.” »


12 noiembrie 2016

Antrenarea raspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vatamare corporala. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale.

by alin — Categories: civil, culpa, daune materiale, daune morale, obligatii — Tags: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , Comentariile sunt închise pentru Antrenarea raspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vatamare corporala. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale.

      1. Conform art. 1375 NCC, proprietarul animalului raspunde independent de orice culpa pentru prejudiciile produse de animal. Raspunderea acestuia poate fi inlaturata numai daca se dovedeste ca reactia animalului a fost determinata de fapta exclusiva a victimei, a unui tert sau a unui caz de forta majora. Lipsa acestei cerinte prevazuta de dispozitiile art. 1380 NCC – care reglementeaza cazurile exoneratoare de raspundere dar si conditiile inlaturarii raspunderii delictuale pentru fapta animalului – determina solutia de antrenare a raspunderii proprietarului animalului. 

       2. Prejudiciul moral a fost definit ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau/si morala, pe care le resimte victima. Prejudiciile care altereaza sanatatea si imaginea fizica aduc atingere unora dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane – dreptul la sanatate, integritate fizica si psihica (art. 58 NCC) ca si componente ale dreptului la viata aparat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului si trebuie sa fie reparate. Caracterul suferintelor trebuie privit in legatura cu particularitatile individuale ale persoanei prejudiciate, suferintele morale (psihice) fiind frica, durerea, rusinea, tristetea, nelinistea, umilirea si alte emotii negative.

           Fiind vorba de lezarea unor valori fara continut economic si de protejarea unor drepturi care intra, ca element al vietii private, in sfera art. 1 (dreptul la viata) din Conventia europeana, dar si de valori aparate de art. 22 din Constitutie si art. 58 C.civ., existenta prejudiciului este circumscrisa conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real si efectiv produs victimei.

In ce priveste cuantumul posibilelor despagubiri acordate, nici sistemul legislativ romanesc si nici normele comunitare nu prevad un mod concret de evaluare a daunelor morale, iar acest principiu, al repararii integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate banesc. Ceea ce trebuie in concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despagubirea ce vine sa compenseze acest prejudiciu si sa aduca acea satisfactie de ordin moral celui prejudiciat.

 Sectia I civila, decizia nr. 824 din 06 aprilie 2016              Continue reading “Antrenarea raspunderii proprietarului pentru fapta animalului. Vatamare corporala. Prejudiciu moral suferit de victima agresiunii. Criterii de apreciere a cuantumului daunelor morale.” »


7 mai 2016

Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.

by alin — Categories: asigurari, culpa, daune morale — Tags: , , , , , , , , Comentariile sunt închise pentru Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.

La stabilirea existentei prejudiciului moral, definit in doctrina dreptului si in jurisprudenta ca orice atingere adusa uneia dintre prerogativele care constituie atributul personalitatii umane si care se manifesta prin suferinta fizica sau morala, pe care le resimte victima, trebuie avute in vedere caracterul si importanta valorilor nepatrimoniale lezate, situatia personala a victimei, tinand cont de mediul social din care victima face parte, educatia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea si psihologia victimei, circumstantele savarsirii faptei, statutul social, etc. Fiind vorba de lezarea unor valori fara continut economic si de protejarea unor drepturi care intra, ca element al vietii private, in sfera art. 8 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului, dar si de valori aparate de Constitutie si de legile nationale, existenta prejudiciului este circumscrisa conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila corespunzatoare a prejudiciului real si efectiv produs victimei. In ceea ce priveste proba prejudiciului moral, Inalta Curte a precizat ca este suficienta proba faptei ilicite, urmand ca prejudiciul si raportul de cauzalitate sa fie prezumate, instantele urmand sa deduca producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa produca un asemenea prejudiciu si a imprejurarilor in care a fost savarsita, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila

Continue reading “Raspundere civila delictuala. Afirmatii calomnioase. Atingere adusa demnitatii, onorarei si reputatiei unei persoane. Fapta ilicita. Existenta unui prejudiciu moral.” »