2 January 2018

Executarea silita a hotararilor judecatoresti privind creante bugetare

Executarea silita a hotararilor judecatoresti privind creante bugetare datorate in temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizeaza prin executori fiscali, ca organe de executare silita ale statului

DECIZIE nr. 66 din 2 octombrie 2017 privind modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 623 din Codul de procedura civila raportat la art. 220 alin. (3) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 3 pct. 18 din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
COMPLETUL PENTRU DEZLEGAREA UNOR CHESTIUNI DE DREPT
Dosar nr. nr. 1.055/1/2017
Iulia Cristina Tarcea – presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie-presedintele completului
Lavinia Curelea – presedintele delegat al Sectiei I civile
Eugenia Voicheci – presedintele Sectiei a II-a civile
Ionel Barba – presedintele Sectiei de contencios administrativ si fiscal
Cristina Petronela Valeanu – judecatoria Sectia I civila
Nina Ecaterina Grigoras – judecator la Sectia I civila
Eugenia Puscasiu – judecator la Sectia I civila
Rodica Susanu – judecator la Sectia I civila
Alina Iuliana Tuca – judecator la Sectia I civila
Rodica Zaharia – judecator la Sectia a II-a civila
Ruxandra Monica Duta – judecator la Sectia a II-a civila
Roxana Popa – judecator la Sectia a II-a civila
Mirela Politeanu – judecator la Sectia a II-a civila
Marian Buda – judecator la Sectia a II-a civila
Angelica Denisa Stanisor – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Adriana Elena Gherasim – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Laura-Mihaela Ivanovici – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Rodica Florica Voicu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal
Mariana Constantinescu – judecator la Sectia de contencios administrativ si fiscal

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, investit cu solutionarea Dosarului nr. 1.055/1/2017, a fost constituit conform dispozitiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila si ale art. 275 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea si functionarea administrativa a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare (Regulamentul).
Sedinta este prezidata de doamna judecator Iulia Cristina Tarcea, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
La sedinta de judecata participa doamna Elena Adriana Stamatescu, magistrat-asistent, desemnata in conformitate cu dispozitiile art. 276 din Regulament.
Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat in examinare sesizarea formulata de Tribunalul Bacau – Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: modul de interpretare si aplicare a prevederilor art. 623 din Codul de procedura civila raportat la art. 220 alin. (3) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 3 pct. 18 din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand ca la dosar a fost depus raportul intocmit de judecatorii-raportori, ce a fost comunicat partilor, conform dispozitiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedura civila; dovada de comunicare catre petentul Biroul Executorului Judecatoresc X a fost restituita, cu mentiunea “domiciliu schimbat”; din verificarile efectuate a rezultat ca activitatea acestuia este suspendata, potrivit anexei la Hotararea Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor Judecatoresti nr. 3/2017 privind aprobarea Tabloului executorilor judecatoresti pe anul 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 249 din 11 aprilie 2017. Partile nu au depus puncte de vedere asupra chestiunii de drept.
In urma deliberarilor, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept ramane in pronuntare asupra sesizarii privind pronuntarea unei hotarari prealabile.
INALTA CURTE,
deliberand asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizata, constata urmatoarele:
I. Titularul si obiectul sesizarii
1. Tribunalul Bacau – Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal a dispus, din oficiu, prin incheierea din 20 decembrie 2016, in Dosarul nr. 4.754/270/2016, aflat pe rolul acestei instante, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la chestiunea de drept mentionata.
2. Sesizarea a fost inregistrata pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data de 6 aprilie 2017.
II. Expunerea succinta a procesului
3. Prin cererea inregistrata la data de 12 august 2016 pe rolul Judecatoriei Onesti cu nr. 4.754/270/2016, petentul Biroul Executorului Judecatoresc X a solicitat incuviintarea executarii silite impotriva debitorului Y, la cererea creditorului municipiul Onesti, in baza titlului executoriu – Sentinta civila nr. xxxx din 10 mai 2016, pronuntata de Judecatoria Onesti, definitiva, in vederea evacuarii debitorului din spatiul proprietatea creditorului si a executarii obligatiei de plata a sumei de 1.919,52 lei reprezentand contravaloarea chiriei, cheltuielilor de intretinere si majorarilor de intarziere.
4. In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 887 coroborate cu art. 665 alin. (1) din Codul de procedura civila.
5. Prin Incheierea din data de 17 august 2016, Judecatoria Bacau a respins cererea de incuviintare a executarii silite formulata de executorul judecatoresc.
6. Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca titlul executoriu constata o obligatie datorata unitatii administrativ – teritoriale, astfel ca trebuie clarificata problema daca aceasta reprezinta o creanta bugetara si, deci, o creanta fiscala ce se poate pune in executare doar in conditiile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 207/2015).
7. Interpretand dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila, ale art. 3 alin. (1) coroborat cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare (Legea nr. 273/2006), si ale Legii responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata (Legea nr. 69/2010), instanta de fond a retinut ca in sfera bugetului general consolidat, pe langa bugetul de stat si alte bugete speciale prevazute in art. 1 alin. (2) din Legea nr. 273/2006, sunt incluse si bugetele locale. Bugetele locale se constituie, in principal, din veniturile realizate pe plan local si veniturile primite de la nivel central.
8. Retinand ca suma stabilita prin Sentinta civila nr. xxxx din 10 mai 2016 reprezinta venit propriu al unitatii administrativ – teritoriale, care se varsa in bugetul local, in raport cu dispozitiile art. 220 si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, instanta de fond a conchis ca, indiferent de faptul ca sunt executate creante fiscale care se varsa la bugetul local ori creante fiscale care se varsa la bugetul de stat, executarea silita se realizeaza de catre executorii fiscali mentionati in art. 220 din Legea nr. 207/2015. Chiar daca in cadrul unitatilor administratiei locale nu exista executori fiscali, acestea au obligatia de a urma procedura prevazuta de art. 226 alin. (10) si (11) din Legea nr. 207/2015, respectiv de a transmite titlurile executorii privind venituri ale bugetului general consolidat sau bugetului local, spre executare silita, organelor fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ori organelor fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale ori subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor in cadrul carora exista executori fiscali. Astfel, in cazul analizat, unitatea administrativ-teritoriala nu poate solicita ca executarea silita sa se efectueze potrivit dreptului comun, cu incalcarea dispozitiilor imperative ale art. 623 din Codul de procedura civila si ale Legii nr. 207/2015, anterior citate.
9. Impotriva acestei incheieri a declarat apel creditorul municipiul Onesti, solicitand modificarea in tot a incheierii, in sensul admiterii cererii si incuviintarii executarii silite.
10. Criticile formulate vizeaza modul gresit in care prima instanta a asimilat datoria izvorata din contractul de inchiriere unei creante bugetare, retinand ca ar fi incidente dispozitiile legale fiscale, punand in mod gresit semnul de echivalenta intre creantele bugetare si creantele fiscale; toate creantele datorate bugetului local sunt creante bugetare, insa nu toate sunt creante fiscale, astfel cum sunt prevazute de legislatia fiscala; art. 1 din Legea nr. 207/2015 stabileste domeniul de reglementare al legislatiei fiscale, iar fata de aceste prevederi, chiria reprezinta o creanta bugetara, insa nu o creanta fiscala. A sustinut ca, in mod gresit, instanta a retinut ca debitele stabilite prin titlul executoriu se fac venit la bugetul local, in realitate reprezentand cheltuieli de intretinere calculate pentru utilitatile de care a beneficiat locatarul, datorate in baza unui raport juridic contractual, incheiat in temeiul legii civile; ca art. 220 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 este o norma dispozitiva si nu una imperativa, creditorul avand facultatea de a alege calea privind punerea in executare a titlului.
11. La termenul din 18 octombrie 2016, tribunalul a pus in discutie, din oficiu, necesitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu privire la pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind interpretarea dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila prin raportare la art. 220 alin. (3) si alin. (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, prin prisma art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010, respectiv cui apartine competenta de a executa silit obligatiile stabilite prin hotarare judecatoreasca in baza unui raport de drept substantial civil, contractual, iar nu fiscal, administrativ: executorului judecatoresc de drept comun sau organelor de executare fiscale.
12. Prin Incheierea din 20 decembrie 2016 sesizarea a fost considerata admisibila si s-a dispus si suspendarea judecatii, in temeiul dispozitiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedura civila.
III. Motivele de admisibilitate retinute de titularul sesizarii
13. Instanta de trimitere a constatat ca sunt intrunite conditiile de admisibilitate a sesizarii stabilite de dispozitiile art. 519 din Codul de procedura civila. Astfel, cauza se afla pe rolul Tribunalului Bacau – Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, in apel, tribunalul urmand a pronunta o hotarare in ultima instanta.
14. S-a avut in vedere, de asemenea, ca de dezlegarea chestiunii de drept privind stabilirea competentei de executare a hotararilor judecatoresti favorabile unitatilor administrativ-teritoriale, obtinute in baza unui raport de drept substantial civil, contractual, respectiv daca aceasta competenta apartine executorilor judecatoresti de drept comun sau organelor de executare silita fiscala, depinde solutionarea pe fond a apelului, in acest context s-a subliniat faptul ca tribunalul este chemat sa stabileasca, pronuntandu-se asupra fondului apelului, care dintre organele de executare mentionate, cel de drept comun sau cel fiscal, este competent sa execute silit obligatia de a plati suma de bani reprezentand chirie, cheltuieli de intretinere si majorari de intarziere si obligatia de a evacua un spatiu, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca pronuntata in materie civila contractuala – intr-un raport juridic de locatiune stabilit intre unitatea administrativ-teritoriala si o persoana de drept privat.
15. Aceasta chestiune de drept este noua, dispozitiile legale aplicabile avand un caracter de noutate. Astfel, Legea nr. 207/2015 a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016; aplicarea coroborata a acestui act normativ cu prevederile art. 623 din Codul de procedura civila si a principiilor reglementate in acte normative anterioare, respectiv art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010, a generat o problema de drept cu caracter de noutate.
16. Tribunalul a retinut ca, in urma verificarii site-ului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, aceasta chestiune de drept nu face obiectul unor statuari ale instantei supreme si nici al unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
17. Este de remarcat faptul ca aceasta chestiune de drept a generat deja o jurisprudenta divergenta la nivelul Tribunalului Bacau, asa cum rezulta din verificarile efectuate in sistemul ECRIS, ca urmare a exemplelor oferite de apelant in punctul de vedere exprimat cu privire la oportunitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
IV. Punctele de vedere ale partilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
18. Apelantul municipiul Onesti a evidentiat practica neunitara a instantelor de judecata din raza Curtii de Apel Bacau, care au pronuntat hotarari contrare, prin care unele au incuviintat executarea silita prin executori judecatoresti raportat la prevederile art. 623 din Codul de procedura civila, iar altele au respins aceasta cerere raportat la prevederile art. 220 alin. (3) si (5) din Legea nr. 207/2015, neexistand o aplicare unitara a prevederilor legale mentionate, si a considerat oportuna sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a stabili competenta de a executa silit obligatiile stabilite printr-o hotarare judecatoreasca, in baza unui raport de drept substantial civil, contractual, iar nu fiscal, administrativ.
Evacuarea chiriasului nu poate fi efectuata pe cale administrativa, neexistand nicio prevedere legala care sa permita proprietarului sa procedeze astfel, singurul abilitat fiind executorul judecatoresc, conform art. 623, art. 628 alin. (1) si art. 652 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura civila. Solicita a se observa ca, raportat la prevederile art. 220 din Legea nr. 207/2015, doar recuperarea creantelor bugetare poate fi efectuata prin executorii fiscali.
V. Punctul de vedere al completului de judecata care a formulat sesizarea cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
19. Completul de judecata investit cu solutionarea apelului a evidentiat jurisprudenta divergenta la nivelul Tribunalului Bacau (dupa cum rezulta din solutiile pronuntate in dosarele nr. 4.753/270/2016, 4.756/270/2016, 6.897/270/2016, atasate incheierii de sesizare) referitoare la problema de drept privind competenta de a executa silit hotararile judecatoresti pronuntate in materie contractuala civila in favoarea unitatilor administrativ – teritoriale, respectiv daca aceasta apartine organelor de executare silita de drept comun – executorii judecatoresti sau organelor de executare silita fiscala.
20. Astfel, intr-o opinie s-a considerat ca obligatia de a plati sume de bani reprezentand contravaloarea chiriei restante, cheltuieli de intretinere si penalitati de intarziere aferente si obligatia de a evacua spatiul, stabilite prin hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu, trebuie executate prin executorii fiscali. S-a considerat ca destinatia veniturilor determina competenta executorului judecatoresc sau a celui fiscal, potrivit dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila. Constatand ca titlul executoriu in cauza are, in mod incontestabil, ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, definit potrivit Legii nr. 69/2010, intrucat chiria, cheltuielile de intretinere si penalitatile cuprinse in sentinta civila supusa executarii sunt venituri ale bugetului local, s-a stabilit ca nu este competent executorul judecatoresc de drept comun sa execute silit aceasta obligatie.
21. In sustinerea aceleiasi opinii s-a mai aratat ca obligatia de a plati o suma reprezentand despagubiri civile, stabilite printr-o decizie penala in favoarea unitatii administrativ-teritoriale, trebuie executata silit de organele de executare fiscala, obiectul executarii silite constituindu-l o creanta ce are natura juridica a veniturilor proprii la bugetul local al unitatii administrativ-teritoriale, din momentul in care se datoreaza avand caracterul de creanta bugetara de incasat la bugetul local. In aplicarea art. 623 din Codul de procedura civila, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si a Legii nr. 69/2010 s-a apreciat ca executarea silita a creantei constand in despagubiri stabilite prin decizia penala nu se poate realiza de executorul judecatoresc.
22. Intr-o opinie partial concordanta s-a aratat ca executarea silita a creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se realizeaza de executorul fiscal, conform art. 220 alin. (5) din Legea nr. 207/2015. S-a apreciat ca dispozitiile din art. 2 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 se refera doar la procedura de emitere a unui titlu executoriu care, in cazul acestor creante, este cea de drept comun, judiciara, executarea silita realizandu-se insa conform Legii nr. 207/2015. In ipoteza in care sentinta a carei executare se solicita cuprinde doua dispozitii susceptibile de executare silita, cea privind plata unei creante si cea privind evacuarea unui imobil, s-a aratat ca executarea creantei ce se varsa in bugetul unitatii administrativ-teritoriale se realizeaza de catre executorul fiscal, conform legii de procedura fiscala, iar cea privind evacuarea se realizeaza de catre executorul judecatoresc de drept comun, in baza dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila, in lipsa unei prevederi legale care sa prevada prorogarea de competenta in favoarea executorului fiscal.
23. In opinia tribunalului, dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila instituie principiul potrivit caruia organul de executare de drept comun este executorul judecatoresc, exceptia constituind-o executarea titlurilor executorii ce contin creante fiscale si a titlurilor executorii avand ca obiect realizarea veniturilor la bugetul Uniunii Europene si la bugetul Comunitatii Europene a Energiei Atomice. Titlurile executorii – hotarari judecatoresti care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat-se executa de catre organele fiscale daca stabilesc creante fiscale, in raporturi juridice de drept substantial public, fiscal, nu si in ipoteza in care stabilesc creante civile, in raporturi juridice’ de drept substantial privat in care unitatile administrativ-teritoriale sunt implicate.
24. Instanta de trimitere apreciaza ca textul art. 220 alin. (5) raportat la alin. (4) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 contrazice textul de principiu din art. 2 alin. (4) din acelasi act normativ cu privire la domeniul de aplicare a legii, astfel incat interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 220 alin. (4) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 conduce la o concluzie contrara celei de principiu instituite de art. 2 alin. (4). Dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila, ce instituie regula executarii silite a titlurilor executorii de catre executorul judecatoresc, precum si exceptia de la regula, in privinta titlurilor executorii ce au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, corelate cu textele anterior enuntate privind executarea creantelor fiscale, trimit la aceeasi concluzie, in sensul ca executarea hotararilor judecatoresti ce stabilesc creante bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale se efectueaza de organele de executare silita fiscala. Nefiind avute in vedere exclusiv creantele fiscale, ci creantele bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, toate textele citate converg spre a oferi solutia potrivit careia executarea silita a sumelor care se cuvin bugetului general consolidat, rezultate din raporturi juridice contractuale, stabilite prin hotarari judecatoresti, se face de catre executorii fiscali, iar nu de executorii judecatoresti.
25. Avand in vedere, insa, ca dispozitiile Legii nr. 207/2015 nu fac nicio referire la executarea obligatiilor de a face stabilite prin titluri executorii – hotarari judecatoresti, in baza unor raporturi juridice contractuale, ci doar la colectarea creantelor si la executarea silita a acestora, s-ar impune a se face aplicarea prevederilor art. 3 alin. (2) din Legea nr. 207/2015, potrivit carora se aplica in completare prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila, in masura in care acestea pot fi aplicabile raporturilor dintre autoritatile publice si contribuabili/platitori.
26. Prin urmare, s-ar reveni astfel la regula instituita de art. 623 din Codul de procedura civila privind competenta executorilor judecatoresti de drept comun, fapt ce, transpus situatiei din speta, ar avea semnificatia ca o parte din continutul titlului executoriu – hotarare judecatoreasca (respectiv obligatia de a plati o suma de bani catre unitatea administrativ-teritoriala reprezentand chirie, cheltuieli de intretinere si majorari de intarziere) ar putea fi executata doar de organele de executare fiscala, iar cealalta parte din continutul titlului executoriu (respectiv obligatia de a evacua un imobil) ar putea fi executata doar de executorul judecatoresc de drept comun, operandu-se o scindare a continutului titlului executoriu, in pofida faptului ca ambele obligatii au fost stabilite in baza aceluiasi raport juridic de drept substantial civil contractual – contractul de inchiriere incheiat intre unitatea administrativ-teritoriala si un subiect de drept privat.
27. Avand in vedere dificultatile de interpretare generate de corelarea acestor dispozitii legale, care au condus la o jurisprudenta divergenta in cadrul acestei instante, tribunalul a apreciat ca este admisibila si oportuna sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru dezlegarea chestiunii de drept constand in determinarea organului competent sa execute silit obligatii stabilite in favoarea unor subiecte de drept public prin hotarari judecatoresti, in baza unor raporturi juridice contractuale de drept privat.
VI. Jurisprudenta instantelor nationale in materie
28. Curtea de Apel Bacau a comunicat ca Tribunalul Bacau a transmis jurisprudenta identificata odata cu sesizarea.
Tribunalul Neamt a comunicat ca punctul de vedere al judecatorilor Sectiei a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal este in sensul ca in baza art. 623 din Codul de procedura civila, ce constituie dreptul comun in materia executarii silite, titlurile executorii se pun in executare prin executorul judecatoresc, cu exceptia titlurilor executorii care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat, care se executa de catre executorii fiscali in baza dispozitiilor art. 220 alin. (3) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, prin prisma art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010, ce reprezinta norme cu caracter special.
La nivelul Sectiei civile a Judecatoriei Piatra-Neamt s-a comunicat ca practica este unitara, in sensul admiterii incuviintarii executarii silite a hotararilor judecatoresti de natura celor evidentiate in sesizare, formulate de executorii judecatoresti, deoarece s-a apreciat ca nu exista o echivalenta intre creantele bugetare si cele fiscale; un alt argument este cel rezultat din prevederile art. 2 alin. (4) din Legea nr. 207/2015, care nu sunt aplicabile situatiilor legate de administrarea creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, asadar civile. In evidentierea punctului de vedere au fost atasate urmatoarele hotarari, prin care instantele, desi nu abordeaza explicit problema de drept semnalata in cauza, incuviinteaza executarea silita la cererea executorului judecatoresc, respectiv: incheierile nr. 43 din 11 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 91/279/2017; nr. 67 din 13 ianuarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 166/279/2017; nr. 459 din 2 februarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 280/279/2017, si nr. 598 din 8 februarie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 721/279/2017, cu mentiunea ca sunt definitive.
29. Curtea de Apel Cluj a comunicat ca, in urma verificarilor efectuate, pe rolul Sectiei a III-a de contencios administrativ si fiscal nu a fost identificata practica judiciara in materia ce face obiectul sesizarii.
Punctul de vedere al judecatorilor Sectiei a II-a civile, de contencios administrativ si fiscal din cadrul Tribunalului Maramures este ca dispozitiile legale in discutie se interpreteaza in sensul ca executarea silita, cu tot ce implica ea, inclusiv sub aspectul incuviintarii, apartine si executorilor judecatoresti, nu doar executorilor fiscali, in situatia creantelor bugetare (care nu sunt exclusiv fiscale), astfel cum este cazul analizat.
La nivelul Tribunalului Cluj a fost identificata Sentinta nr. 6.021 din 10 iunie 2015 a Judecatoriei Cluj-Napoca, definitiva prin Decizia nr. 1.006/A din 21 octombrie 2015 a Tribunalului Cluj – Sectia civila, in cuprinsul careia se furnizeaza o interpretare a dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila, insa prin raportare la dispozitiile art. 136 alin. (3), art. 141 alin. (12), art. 1 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (Ordonanta Guvernului nr. 92/2003), art. 1 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3 pct. 2 si art. 11 din Legea nr. 69/2010 si art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, iar nu prin raportare la dispozitiile din cuprinsul sesizarii, apreciindu-se ca in cazul unor creante bugetare datorate in temeiul unui contract de inchiriere, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca, executarea silita demarata prin organele de executare proprii ale unitatii administrativ-teritoriale este legala.
30. Curtea de Apel Constanta a comunicat ca nu s-au identificat hotarari judecatoresti in materia ce face obiectul sesizarii.
Tribunalul Tulcea a comunicat opinia potrivit careia executarea silita a creantelor bugetare care, potrivit legii, se administreaza de unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale, inclusiv cele reprezentand venituri proprii, se poate realiza prin executori fiscali organizati in compartimente de specialitate, acestia fiind abilitati sa aduca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015.
31. Curtea de Apel Craiova a comunicat punctul de vedere al judecatorilor Sectiei de contencios administrativ si fiscal, in cuprinsul caruia s-a aratat ca textele legale in discutie nu suscita dificultati de interpretare si aplicare; in acest sens, dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila reglementeaza competenta executorului judecatoresc, chiar in conflict cu legi speciale, dar exclude din competenta veniturile datorate bugetului general consolidat, bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice; corelativ acestei exceptii, dispozitiile art. 220 din Legea nr. 207/2015 reglementeaza posibilitatea executarii creantelor bugetare, inclusiv a celor privind venituri proprii, prin executori fiscali; o analiza a normelor de competenta in materie fiscala conduce la prima concluzie a reglementarii in maniera extensiva a competentei executorului fiscal, norma de procedura fiscala utilizand criteriul creantei bugetare ce face obiectul executarii silite, cu doua mentiuni speciale privind includerea veniturilor proprii si a creantelor rezultate din contracte; or, ambele notiuni trebuie interpretate nu prin raportare la Legea nr. 273/2006, respectiv Legea nr. 69/2010, ci la sfera de aplicare a Legii nr. 207/2015, act normativ ce constituie dreptul comun in materia executarii creantelor bugetare.
32. Curtea de Apel Galati a comunicat ca nu a identificat jurisprudenta, insa opinia unanima a judecatorilor din cadrul Tribunalului Galati – Sectia de contencios administrativ si fiscal este in sensul ca executarea titlurilor executorii – hotarari judecatoresti avand ca obiect raporturi substantiale de drept privat se impune a fi realizata de executorii judecatoresti, fiind exclusa competenta organelor de executare fiscala. Textul art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 are in vedere raporturile juridice contractuale administrative si nu raporturi contractuale in care subiectul de drept public s-a implicat in circuitul civil in calitate de subiect de drept privat.
33. Curtea de Apel Suceava a comunicat ca opinia majoritara a judecatorilor de la instantele arondate este ca organele fiscale, iar nu executorii judecatoresti, sunt competente sa execute silit orice creanta tinand de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat si din bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, indiferent daca titlul executoriu a fost emis chiar de catre organul fiscal sau este reprezentat de o hotarare judecatoreasca sau alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu; in sprijinul acestei opinii s-a invocat Decizia nr. 6 din 14 mai 2012, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 411 din 20 iunie 2012 (Decizia nr. 6 din 14 mai 2012), si Decizia Curtii Constitutionale nr. 942 din 23 septembrie 2008, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 716 din 22 octombrie 2008 (Decizia nr. 942 din 23 septembrie 2008). Acelasi punct de vedere a fost impartasit si de judecatorii din cadrul Judecatoriei Botosani.
In ilustrarea opiniei exprimate au fost anexate deciziile nr. 54 din 18 februarie 2016 si nr. 320 din 2 iulie 2015 ale Curtii de Apel Suceava – Sectia a II-a civila, definitive, hotarari nerelevante din perspectiva circumstantelor si a chestiunii de drept semnalate.
Judecatoria Falticeni a comunicat ca opinia judecatorilor este aceea ca executarea silita a creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, executare care se efectueaza in baza unei hotarari judecatoresti, este o procedura speciala, ce beneficiaza de o reglementare distincta in Legea nr. 207/2015 si se completeaza, acolo unde acest act normativ nu dispune, cu prevederile Codului civil si ale Codului de procedura civila in materie, in masura in care normele sunt compatibile cu aceasta procedura sau nu contravin regulilor speciale din domeniul dreptului fiscal. Prin urmare, executarea silita a creantelor bugetare se va face prin intermediul executorilor fiscali, definiti de art. 1 pct. 22 din Legea nr. 207/2015, cu exceptiile prevazute la art. 220 alin. (21) din acelasi act normativ.
Judecatoria Saveni a comunicat ca art. 623 din Codul de procedura civila impune competenta exclusiva a executorului judecatoresc in executarea oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor expres mentionate in text. Dispozitiile art. 220 alin. (3)-(5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010, care se refera la organe executionale proprii pentru anumite categorii de creante, sunt implicit abrogate.
Tribunalul Suceava a comunicat ca opinia judecatorilor Sectiei a II-a civile este in sensul ca executarea silita a creantelor reprezentand despagubiri este de competenta executorului judecatoresc, iar in privinta executarii silite a creantelor care provin din amenzi, practica sectiei nu este unitara. Au fost anexate deciziile nr. 422 din 30 iunie 2016, nr. 461 din 21 iulie 2016, nr. 573 din 12 octombrie 2016, nr. 572 din 12 octombrie 2016, nr. 464 din 21 iulie 2016, nr. 463 din 21 iulie 2016, nr. 172 din 22 martie 2017, nerelevante din perspectiva circumstantelor si a chestiunii de drept semnalate.
34. Curtea de Apel Alba Iulia, Curtea de Apel Brasov, Curtea de Apel Bucuresti, Curtea de Apel Iasi, Curtea de Apel Oradea, Curtea de Apel Pitesti, Curtea de Apel Ploiesti, Curtea de Apel Timisoara au comunicat ca nu au identificat jurisprudenta in materia ce face obiectul sesizarii.
35. Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat ca la nivelul Sectiei judiciare – Serviciul judiciar civil nu s-a verificat si nici nu se verifica, in prezent, practica judiciara in vederea promovarii unui eventual recurs in interesul legii in problema de drept ce formeaza obiectul sesizarii.
VII. Jurisprudenta Curtii Constitutionale
36. In urma verificarilor efectuate se constata ca instanta de contencios constitutional nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii textelor de lege supuse interpretarii in prezenta cauza.
VIII. Raportul asupra chestiunii de drept
37. Prin raportul intocmit, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedura civila, judecatorii-raportori au apreciat ca sesizarea intruneste conditiile de admisibilitate prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila; pe fondul sesizarii au apreciat ca executarea silita a titlurilor executorii – hotarari judecatoresti privind creante bugetare, datorate in temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizeaza prin executori fiscali, ca organe de executare silita ale statului.
IX. Inalta Curte de Casatie si Justitie
Examinand sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile, raportul intocmit de judecatorii-raportori si chestiunea de drept ce se solicita a fi dezlegata, constata urmatoarele;
A. Asupra admisibilitatii sesizarii
38. Pronuntarea unei decizii interpretative de principiu, in scopul preintampinarii aparitiei unei practici neunitare la nivel national, conditioneaza admisibilitatea sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile de indeplinirea unor cerinte cumulative, conditii extrase din dispozitiile legale redate in cele ce urmeaza.
39. Astfel, conform art. 519 din Codul de procedura civila, “Daca, in cursul judecatii, un complet de judecata al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, al curtii de apel sau al tribunalului, investit cu solutionarea cauzei in ultima instanta, constatand ca o chestiune de drept, de a carei lamurire depinde solutionarea pe fond a cauzei respective, este noua si asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare, va putea solicita Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa pronunte o hotarare prin care sa dea rezolvare de principiu chestiunii de drept cu care a fost sesizata”.
40. Verificarea circumstantelor sub care Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost sesizata denota indeplinirea exigentelor referitoare la cerintele de admisibilitate legate de necesitatea ca titularul sesizarii sa fie legal investit cu judecarea unei cauze in ultima instanta, prin sesizare sa fie identificata o chestiune de drept noua, de a carei lamurire sa depinda solutionarea pe fond a cauzei in curs de judecata si asupra careia Inalta Curte de Casatie si Justitie sa nu fi statuat si nici sa nu faca obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
41. Din datele prezentate in motivarea incheierii de sesizare rezulta ca obiectul litigiului dedus judecatii – aflat in faza apelului conform art. 666 alin. (7) din Codul de procedura civila – consta in cererea privind incuviintarea executarii silite a unei hotarari judecatoresti, iar Tribunalul Bacau – instanta de trimitere – urmeaza sa solutioneze cauza in ultima instanta, prin pronuntarea unei decizii care, potrivit art. 634 alin. (1) pct. 4 din Codul de procedura civila, este definitiva.
42. Problema de drept supusa dezbaterii de titularul sesizarii este noua, intrucat asupra acesteia Inalta Curte de Casatie si Justitie nu a statuat si nici nu face obiectul unui recurs in interesul legii in curs de solutionare.
43. Chestiunea de drept a carei dezlegare se solicita este una veritabila, fiind evidentiate dificultatile din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila, referitoare la competenta organului de executare cu dispozitiile si principiile inscrise in Legea nr. 207/2015, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2016.
44. Incheierea de sesizare, intocmita conform art. 520 alin. (1) teza a doua din Codul de procedura civila, evidentiaza contradictorialitatea dispozitiilor legale ce formeaza obiectul sesizarii si semnaleaza in mod concret dificultatea problemei de drept supuse dezbaterii care genereaza premisele declansarii mecanismului de unificare al procedurii pronuntarii unei hotarari prealabile referitoare la problema de drept privind competenta de a executa silit hotarari judecatoresti pronuntate in materie contractuala care au ca obiect venituri datorate bugetului consolidat al statului.
45. Titularul sesizarii evidentiaza, in raport cu circumstantele cauzei, ca dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila, ce instituie regula executarii titlurilor de catre executorul judecatoresc, precum si exceptia privind executarea titlurilor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se impun a fi corelate cu normele privind executarea creantelor fiscale, respectiv art. 220 alin. (5) raportat la art. 220 alin. (4) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, in pofida principiului consacrat in art. 2 alin. (4) din acelasi act normativ, care vizeaza domeniul sau de aplicare.
46. Avand in vedere dificultatile de interpretare generate de corelarea acestor dispozitii legale, care prefigureaza aparitia unei practici neunitare cu privire la problema de drept care face obiectul sesizarii, deja semnalata la nivelul Tribunalului Bacau, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept retine caracterul veritabil al chestiunii de drept supuse dezbaterii, care necesita o rezolvare de principiu pe calea procedurii prevazute de art. 519 din Codul de procedura civila.
47. Este indeplinita si conditia de admisibilitate privind identificarea unei chestiuni de drept de a carei lamurire depinde solutionarea cauzei aflate in cure de judecata.
48. Astfel, intre problema de drept ce face obiectul sesizarii si solutionarea pe fond a cauzei exista un raport de dependenta, in sensul ca hotararea pe care Inalta Curte de Casatie si Justitie o pronunta in procedura mecanismului de unificare a practicii judiciare reglementat de art. 519 din Codul de procedura civila produce un efect concret asupra solutiei din procesul pendinte. In cauza, sesizarea de fata pune in discutie o chestiune de drept de a carei lamurire poate depinde solutionarea apelului si, implicit, a cererii de incuviintare a executarii silite, fiind indisolubil legata de delimitarea sferei de competenta a executorilor judecatoresti de cea a organelor de executare fiscala.
B. Asupra fondului sesizarii
49. Examinand argumentele titularului sesizarii, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constata ca problema controversata care face obiectul sesizarii sale o constituie, in realitate, rezolvarea de principiu a chestiunii de drept referitoare la interpretarea dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila raportat la art. 220 alin. (3) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 si art. 3 pct. 18 din Legea nr. 69/2010 in privinta determinarii organelor de executare competente sa procedeze la executarea silita a unei creante rezultate dintr-un raport juridic contractual si care se face venit la bugetul de stat.
50. Dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila reglementeaza competenta generala a executorului judecatoresc, precum si categoriile de creante exceptate de la urmarirea silita derulata de executorul judecatoresc statuand ca “executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre executorul judecatoresc, chiar daca prin legi speciale se dispune altfel”.
51. Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, veniturile si cheltuielile bugetelor prevazute la art. 1 alin. (2), cumulate la nivelul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, alcatuiesc bugetul general al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
52. Art. 1 alin. (2) din acelasi act normativ prevede ca “dispozitiile prezentei legi se aplica in domeniul elaborarii, aprobarii, executarii si raportarii:
a) bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti;
b) bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale, dupa caz;
c) bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
d) bugetului imprumuturilor externe si interne, pentru care rambursarea, plata dobanzilor, comisioanelor, spezelor si a altor costuri se asigura din bugetele locale si care provin din: imprumuturi externe contractate de stat si subimprumutate autoritatilor administratiei publice locale si/sau agentilor economici si serviciilor publice din subordinea acestora; imprumuturi contractate de autoritatile administratiei publice locale si garantate de stat; imprumuturi externe si/sau interne contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale;
e) bugetului fondurilor externe nerambursabile.”
53. Definitia bugetului centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale este cuprinsa in pct. 18 al art. 3 din Legea nr. 69/2010, anume: “bugetul centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale – veniturile si cheltuielile bugetelor generale ale unitatilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”.
54. Bugetul general consolidat este definit la pct. 2 al art. 3 din acelasi act normativ, anume: “bugetul general consolidat – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar, incluzand bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetul institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum si ale altor entitati clasificate in administratia publica, agregate, consolidate si ajustate conform Regulamentului (UE) nr. 549/2013 pentru a forma un intreg”.
55. Prin urmare, bugetul general consolidat include, pe langa altele, bugetele unitatilor administrativ-teritoriale, constituite din venituri realizate pe plan local, respectiv venituri proprii si venituri primite de la nivel central.
56. Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art. 220 alin. (3) din Legea nr. 207/2015, creantele bugetare care, potrivit legii, se administreaza de autoritatile sau institutiile publice, inclusiv cele reprezentand venituri proprii, se pot executa prin executori fiscali organizati in compartimente de specialitate, acestia fiind abilitati sa duca la indeplinire masurile asiguratorii si sa efectueze procedura de executare silita, potrivit prevederilor acestui act normativ.
57. Prevederile alineatelor (4) si (5) ale art. 220 din Legea nr. 207/2015 stabilesc ca organele prevazute la alineatele (2) si (3) sunt denumite in continuare organe de executare silita, acestea fiind competente si pentru executarea silita a creantelor prevazute la art. 226 alin. (3).
58. In concret este vorba despre executarea silita a creantelor bugetare rezultate din raporturi juridice contractuale, care se realizeaza in baza hotararii judecatoresti sau a altui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
59. Or, in circumstantele factuale expuse de titularul sesizarii rezulta ca prin hotararea judecatoreasca ce constituie titlu executoriu s-a dispus, pe langa evacuarea debitorului din imobilul proprietatea creditorului, si obligarea acestuia la plata unei sume de bani datorata unitatii administrativ-teritoriale reprezentand contravaloarea chiriei, cheltuieli de intretinere si majorari in suma de 1.919,52 lei pentru imobilul situat in municipiul Onesti, judetul Bacau.
60. Prin urmare, creanta datorata unitatii administrativ-teritoriale, obiect al executarii silite in dosarul in care a fost formulata sesizarea in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, constand in plata unei sume de bani mentionata in titlul executoriu, reprezinta un venit propriu al acesteia, care se varsa in bugetul local, in raport cu dispozitiile art. 220 si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015. In acest context, chiar daca nu este vorba de o creanta fiscala, obligatia datorata unitatii administrativ-teritoriale constituie o creanta bugetara, in privinta executarii careia sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 207/2015.
61. In consecinta, fiind in discutie incasarea unei creante bugetare datorate in temeiul unui raport juridic contractual si stabilite printr-o hotarare judecatoreasca, care se face venit la bugetul consolidat al statului, executarea silita urmeaza sa se realizeze prin intermediul organelor fiscale, ca organe de executare silita ale statului.
62. Pe langa atributiile legate de administrarea creantelor fiscale, organele fiscale au, potrivit dispozitiilor legale, si un rol secundar, ca organe de executare silita pentru creditorii bugetari.
63. Distinct de creantele fiscale, organul fiscal poate recupera si creante bugetare, iar, conform art. 226 din Legea nr. 207/2015, executarea se va desfasura de catre acesta in cazul institutiilor publice finantate total sau partial de la bugetul de stat, al institutiilor publice finantate din venituri proprii, al institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul local, precum si al institutiilor publice din subordinea unitatilor administrativ-teritoriale sau a subdiviziunilor acestora.
64. In acest fel, bugetul institutiilor mentionate nu va fi grevat de cheltuielile de executare, pe care le implica o executare prin executor judecatoresc, atat timp cat au la dispozitie aceasta varianta lipsita de costuri si fara consecinte negative, in cazul unui control al Curtii de Conturi care sa vizeze eficienta, economicitatea, legalitatea si regularitatea operatiunilor desfasurate de respectiva institutie.
65. In consecinta, nu are relevanta ca se executa creante bugetare, care se varsa la bugetul local sau creante bugetare care se varsa la bugetul de stat, in ambele situatii executarea silita urmand sa se realizeze de catre executorii fiscali mentionati in art. 220 din Legea nr. 207/2015.
66. Dispozitiile art. 226 alin. (10) si (11) din Legea nr. 207/2015 ofera solutii si pentru situatia in care unitatile administrativ-teritoriale nu dispun de executori fiscali, in acest caz ele urmand sa transmita titlurile executorii privind veniturile proprii spre executare silita organelor fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ori organelor fiscale ale unitatilor administrativ-teritoriale. In cadrul carora exista executori fiscali.
67. Argumente in sustinerea acestei interpretari se regasesc in expunerea de motive la proiectul actului normativ – Legea nr. 207/2015, unde se precizeaza ca, la fel ca si in textul vechiului Cod de procedura fiscala (Ordonanta Guvernului nr. 92/2003), normele sale nu se aplica creantelor rezultate din raporturi juridice contractuale, cu exceptia redeventelor miniere, petroliere si a redeventelor din contractele incheiate de Agentia Domeniilor Statului.
68. Pentru creantele rezultate din raporturi juridice contractuale [spre exemplu: chirii, redevente, altele decat cele prevazute la art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 207/2015; dividendele cuvenite statului/unitatilor administrativ-teritoriale ca urmare a detinerii de actiuni la diverse societati comerciale] sunt aplicabile prevederile dreptului comun in ceea ce priveste regimul juridic, mai putin recuperarea pe calea executarii silite.
69. Aceasta din urma activitate a fost data in competenta executorilor fiscali (din Agentia Nationala de Administrare Fiscala sau ai unitatilor administrativ-teritoriale), care efectueaza executarea silita in baza titlului executoriu obtinut in conditiile dreptului comun, insa dupa regulile corespunzatoare din Legea nr. 207/2015.
70. De altfel, aceste prevederi sunt in armonie cu cele ale Codului de procedura civila care a eliminat din competenta executorilor judecatoresti executarea silita a veniturilor bugetului general consolidat.
71. Regimul derogatoriu de la dreptul comun, in materia executarii creantelor bugetare, constituie optiunea legiuitorului, care poate stabili norme de procedura speciale, derogatorii de la regulile generale (reprezentate de dispozitiile art. 623 din Codul de procedura civila), determinate de anumite situatii speciale.
72. Situatia speciala. In acest caz, este data de faptul ca obiectul executarii silite il constituie incasarea creantelor bugetare, interesul general ocrotit impunand adoptarea unor reguli care sa asigure protejarea eficienta a creantelor statului si recuperarea lor cu prioritate.
73. Contrar opiniei instantei de trimitere nu se aduce astfel atingere principiului egalitatii, cu privire la care Curtea Constitutionala a statuat in mod constant in jurisprudenta sa ca nu este sinonim cu uniformitatea, astfel incat daca la situatii juridice egale se impune un tratament juridic egal, la situatii diferite tratamentul aplicabil nu poate fi decat diferit (de exemplu, Decizia nr. 942 din 23 septembrie 2008). In acelasi mod a statuat si Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul competent sa judece recursul in interesul legii, prin Decizia nr. 6 din 14 mai 2012.
74. Fata de toate aceste considerente, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept retine ca executarea silita a creantelor rezultate din titlurile executorii reprezentate de hotarari judecatoresti, avand la baza raporturi juridice substantiale de drept privat, se realizeaza prin organele fiscale, ca organe de executare silita ale statului – atunci cand au natura juridica a unor creante bugetare ce se fac venit la bugetul consolidat al statului sau bugetul general centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale, indiferent daca titlul executoriu a fost emis chiar de catre organul fiscal sau este reprezentat de o hotarare judecatoreasca ori alt inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
In numele legii
DECIDE:
Admite sesizarea formulata de Tribunalul Bacau – Sectia a II-a civila si de contencios administrativ si fiscal, in Dosarul nr. 4.754/270/2016.
In interpretarea dispozitiilor art. 623 din Codul de procedura civila raportat la art. 220 alin. (3) si (5) si art. 226 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedura fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 3 pct. 18 din Legea responsabilitatii fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicata, stabileste ca:
Executarea silita a titlurilor executorii – hotarari judecatoresti privind creante bugetare, datorate in temeiul unor raporturi juridice contractuale care se fac venit la bugetul consolidat al statului, se realizeaza prin executori fiscali, ca organe de executare silita ale statului.
Obligatorie, potrivit dispozitiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedura civila.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 2 octombrie 2017.
-****-
p. PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE,
GABRIELA ELENA BOGASIU
Magistrat-asistent,
Elena Adriana Stamatescu
Publicat in Monitorul Oficial cu numarul 969 din data de 7 decembrie 2017


Follow Me

facebook linkedin twitter

Comments closed