5 April 2015

Act aditional la actul constitutiv al societatii. Actiune in constatarea nulitatii absolute. Calitate procesuala activa. Conditii si efecte

Nulitatea unui act juridic poate fi constatata daca se invoca motive de nulitate legate de actul respectiv si care ii afecteaza in mod fundamental existenta.

In cazul in care motivele de nulitate invocate intr-o actiune in constatarea nulitatii absolute a unui act aditional la actul constitutiv al societatii nu sunt legate de modalitatea in care a fost incheiat actul respectiv, ci se refera la modalitatea in care a fost adoptata hotararea adunarii generale a asociatilor care a stat la baza acestuia, este corecta solutionarea cauzei in temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale active, prin raportare la lipsa interesului nascut si actual al reclamantei in promovarea actiunii, in conditiile in care hotararea AGA nu a fost contestata in justitie.

 

Sectia a II-a civila, Decizia nr. 3440 din 6 noiembrie 2014

Prin sentinta civila nr. 6146 din 17 octombrie 2013, pronuntata in dosarul nr. xx143/3/2011, Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a civila a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei C.A.M.C. si, in consecinta, a respins actiunea reclamantei formulata in contradictoriu cu paratii A.A. si SC S.M. SRL pentru lipsa calitatii procesuale active.

In considerentele sentintei s-a retinut ca reclamanta a solicitat prin actiunea introductiva sa se constate nulitatea absoluta partiala a actului aditional nr. 231 din 14.10.2010 la actul constitutiv al SC S.M. SRL, precum si a actului constitutiv nr. 232 din 14.10.2010 al SC S.M. SRL in ceea ce priveste mentiunile referitoare la sediul social si cele 2.145 parti sociale a cate 10 lei fiecare, cu o valoare totala de 21.450 lei, reprezentand 55% din capitalul social, detinute de paratul A.A.; a mai solicitat sa se dispuna radierea din Registrul comertului a mentiunii referitoare la inregistrarea mutarii sediului SC S.M. SRL de la adresa din Bucuresti, str. S.B. nr. 26, bl. 12A, sc. 1, parter, ap. 2, sector 1 la adresa din Bucuresti, Sos. N. nr. 96 G, et. 2, ap. 6, sector 1, precum si radierea mentiunii referitoare la inregistrarea cesiunii unui numar de 273 parti sociale ale SC S.M. SRL, reprezentand 7% din capitalul social la societatii, cesiune realizata intre asociatii M.V. si B.V. in calitate de cedenti si A.A., in calitate de cesionar.

Reclamanta si-a motivat actiunea prin faptul ca a mostenit partile sociale mentionate de la tatal sau S.N., ulterior decesului acestuia luand legatura cu paratul A.A. in vederea efectuarii demersurilor pentru inscrierea sa in calitate de asociat la SC S.M. SRL, urmand ca o data cu inscrierea sa ca asociat si administrator al societatii sa se procedeze si la efectuarea cesiunii partilor sociale de la M.V. si B.V. la A.A. si mutarea sediului societatii. Reclamanta a mai sustinut ca dupa redactarea actelor, paratul a amanat nejustificat semnarea lor, pentru ca in final sa procedeze la mutarea sediului social al societatii si la cesiunea partilor sociale, trecand ca titular al actiunilor pe tatal sau, cu emiterea unor notificari catre acesta, desi cunostea ca decedase. Reclamanta a mai aratat ca paratul a emis si notificare in vederea transmiterii partilor sociale mostenite de la tatal sau, oferind o valoare derizorie, cu care nu a fost de acord.

Parata SC S.M. SRL a invocat prin intampinare exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, precum si apararile sale pe fondul cauzei, solicitand in subsidiar, in masura respingerii exceptiei invocate, respingerea actiunii ca neintemeiate.

Tribunalul a apreciat temeinicia exceptiei invocate de parata, retinand urmatoarele: din probatorul administrat nu a rezultat ca reclamanta a dobandit calitatea de asociat al SC S.M. SRL, in conditiile in care paratul A.A. a refuzat continuarea activitatii societatii cu reclamanta, aceasta avand dreptul doar la o compensare din patrimoniul societatii corespunzatoare cotei de participare la beneficii si pierderi a autorului sau; s-a retinut ca atat in cazul actiunii in anularea unui act juridic, cat si in cazul actiunii in anularea unei hotarari a Adunarii generale a asociatilor este recunoscuta calitatea procesuala activa si oricarei persoane interesate, in cazul tertului care invoca nulitatea absoluta calitatea procesuala confundandu-se cu interesul, neputandu-se cere anularea unui act juridic, chiar daca ar exista motive de nulitate absoluta in lipsa justificarii unui interes personal. In consecinta, s-a retinut ca reclamanta nu justifica un interes personal in promovarea actiunii in justitie, neobtinand un folos practic prin constatarea nulitatii actelor mentionate in actiunea introductiva.

De asemenea, tribunalul a retinut ca in raport de dispozitiile art. 204 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, in conditiile in care nu au fost contestate in justitie hotararile adunarii generale a asociatilor care au stat la baza actului aditional la actul constitutiv al SC S.M. SRL, acesta se bucura de prezumtia de valabilitate, reclamanta nejustificand nici din aceasta perspectiva un interes nascut si actual.

Sentinta de fost a fost apelata de reclamanta C.A.M.C., criticile acesteia vizand gresita solutionare a cauzei prin raportare la exceptia lipsei calitatii procesuale active.

Prin decizia nr. 29/2014 din 15 ianuarie 2014, Curtea de Apel Bucuresti, Sectia a V-a civila a respins apelul reclamantei, cu urmatoarele considerente: s-a retinut ca reclamanta a recunoscut ca nu a dobandit calitatea de asociat al SC S.M. SRL si ca nu a formulat o actiune in temeiul art. 132 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, intelegand sa investeasca instanta cu o actiune de drept comun in constatarea nulitatii absolute; s-a retinut ca exceptia invocata de parata nu a fost pusa in discutia partilor in mod distinct, instanta incorporand interesul, in aceasta situatie speciala, in calitatea procesuala activa, partile punand, insa, concluzii in cunostinta de cauza, aspect ce rezulta cu claritate din mentiunile inserate in practicaua sentintei. Cu privire la solutia adoptata de instanta de fond, s-a retinut ca in mod corect s-a apreciat lipsa interesului reclamantei, prin prisma folosului practic pe care aceasta l-ar avea in urma constatarii nulitatii actelor juridice mentionate in cererea introductiva. De asemenea, s-a apreciat temeinicia sentintei de fond si prin raportare la considerentul referitor la neatacarea in justitie a hotararilor AGA care au stat la baza adoptarii actelor juridice ce se solicita a fi anulate, demersul reclamantei fiind, in consecinta, lipsit de un interes nascut si actual.

Decizia de apel a fost recurata de reclamanta C.A.M.C., care a solicitat admiterea recursului declarat in cauza si, in principal, casarea deciziei de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar, modificarea deciziei de apel in sensul admiterii apelului formulat, cu consecinta schimbarii sentintei de fond si admiterii actiunii astfel cum a fost formulata.

Reclamanta a criticat decizia de apel sub urmatoarele aspecte:

– nelegalitatea rezultata din aprecierea instantei de apel ca in cursul solutionarii actiunii in fond a fost pusa in discutie exceptia lipsei calitatii sale procesuale. A sustinut, sub acest aspect, ca desi s-a constatat lipsa calitatii sale procesuale active, instanta de fond a analizat si a admis exceptia lipsei sale de interes. In acest context, in mod nelegal instanta de apel a respins criticile sale privind nepunerea in discutia partilor a exceptiei lipsei de interes;

– nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva schimbarii intelesului actului juridic dedus judecatii, instanta neanalizand solicitarea sa de constatare a nulitatii partiale a actului aditional la actul constitutiv al SC S.M. SRL prin prisma fraudei la lege, dedusa din nerespectarea dispozitiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990;

– nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva gresitei solutionari a cauzei raportat la exceptie. Reclamanta a sustinut ca dovedeste interesul in promovarea actiunii, interes nascut, actual si legitim, prin efectul motivului de nulitate invocat, respectiv fraudarea legii, dedusa din nerespectarea dispozitiilor actului constitutiv coroborate cu cele ale Legii nr. 31/1990. A aratat sub acest aspect ca actele a caror nulitate se solicita il mentioneaza pe tatal sau in conditiile in care acesta era decedat de 6 luni.

Prin intampinare, paratii SC S.M. SRL si A.A. au solicitat respingerea recursului ca nefondat, aratand urmatoarele: nu a fost schimbat intelesul actului juridic dedus judecatii, instanta procedand la analizarea pretentiilor reclamantei astfel cum acestea au fost inscrise in cererea introductiva; legalitatea deciziei de apel sub aspectul solutionarii cauzei prin raportare la exceptia lipsei calitatii procesuale active, ce inglobeaza lipsa de interes, sustinand ca nu se poate formula actiune in constatarea nulitatii actului aditional la actul constitutiv al societatii, in lipsa formularii unei actiuni in anularea hotararilor AGA care au stat la baza adoptarii sale. De asemenea, paratii au facut referiri la aspectele de fond ale cauzei, raportat la faptul ca reclamanta a inserat in memoriul sau de recurs expunerea situatiei de fapt a litigiului dedus judecatii.

Nu au fost administrate inscrisuri noi in cadrul recursului.

Examinand legalitatea deciziei de apel in raport de criticile formulate si de apararile invocate, s-a apreciat caracterul nefondat al recursului declarat de reclamanta C.A.M.C. in baza urmatoarelor considerente:

Critica reclamantei referitoare la lipsa considerentelor din cadrul deciziei de apel prin care sa fi fost analizate apararile partii cu privire la nepunerea in discutie a exceptiei lipsei de interes, ce poate fi incadrata in ipoteza reglementata de art. 304 pct. 7 C.proc.civ., nu poate fi retinuta. Asa cum a aratat si instanta de apel, la momentul punerii in discutia partilor a exceptiei lipsei calitatii procesuale active, invocate de parata SC S.M. SRL, instanta de fond a precizat in mod expres, cand a acordat cuvantul reclamantei, ca alaturi de sustinerile acesteia in combaterea exceptiei sa puna concluzii si prin prisma interesului pe care il justifica, mentionand ca in speta, in raport de obiectul actiunii – actiune in constatarea nulitatii absolute –  calitatea procesuala activa se confunda cu interesul. Se observa ca la acel moment procedural, reclamanta a fost reprezentata de avocatul ales, care avea calificarea necesara de a distinge intre ipotezele enuntate de judecatorul fondului si care urmau a fi avute in vedere la solutionarea exceptiei invocate in cauza. Din aceeasi perspectiva a calificarii profesionale a aparatorului ales al reclamantei, se retine ca nu se poate invoca pronuntarea pe o alta exceptie decat cea pusa in discutia partilor (respectiv pronuntarea pe exceptia lipsei de interes, fata de exceptia lipsei calitatii procesuale active puse in discutia partilor), pe aspectul invocat de judecatorul fondului – a calitatii procesuale active, ce se confunda cu interesul nascut si actual al partii – existand o bogata jurisprudenta si doctrina de specialitate, atat practicienii cat si doctrinarii statuand asupra necesitatii dovedirii interesului pentru a justifica o calitate procesuala activa in cadrul actiunilor in constatarea nulitatii absolute. In consecinta, se apreciaza legalitatea deciziei de apel sub aspectul corectei calificari atat a exceptiei care a condus la solutionarea cauzei, cat si sub aspectul considerentelor expuse din perspectiva retinerii conditiei interesului pentru dovedirea calitatii procesuale active. De asemenea, se retine legalitatea deciziei de apel si din perspectiva existentei considerentelor in cuprinsul hotararii prin care sa fi fost analizate criticile reclamantei referitoare la solutionarea in fond a cauzei pe o alta exceptie decat cea pusa in discutia partilor, constatandu-se ca in mod legal solutia a fost pronuntata prin raportare la exceptia lipsei calitatii procesuale active, in cadrul careia a fost analizat interesul – ca o conditie intrinseca a calitatii procesuale in cadrul actiunilor in constatarea nulitatii.

A fost inlaturata si critica reclamantei privind schimbarea intelesului actului juridic dedus judecatii. Se observa ca reclamanta face o confuzie intre ipoteza enuntata de textul legal pe care isi intemeiaza critica – art. 304 pct. 8 C.proc.civ. si situatia expusa in speta. Pentru a fi incident textul legal invocat de reclamanta ar fi fost necesar ca instanta inferioara sa fi efectuat o asemenea calificare a actului juridic dedus judecatii incat sa fi fost alterata in mod substantial natura sa. In speta, instanta inferioara nu a analizat actul juridic ce se solicita a fi anulat, ci a limitat controlul doar la aspectul legat de calitatea procesuala activa.

Pe de alta parte, chiar daca in considerentele deciziei de apel se fac referiri la hotararile Adunarii generale a asociatilor care au stat la baza emiterii actelor juridice a caror nulitate se solicita a fi constatata, acest aspect nu imbraca forma schimbarii naturii juridice a actului dedus judecatii. Considerentele expuse de instanta de apel sunt inserate in motivarea deciziei in scopul de a stabili raportul intre cele doua categorii de acte pentru a se prezenta modul in care a rationat instanta in analiza exceptiei in baza careia a fost solutionata cauza in fond. In consecinta, nu se poate retine ca s-ar fi schimbat natura actului juridic dedus judecatii, analiza exceptiei lipsei calitatii procesuale active fiind efectuata strict in limita obiectului cu care reclamanta a investit instanta.

Nici critica reclamantei referitoare la nelegalitatea deciziei de apel din perspectiva justificarii existentei unui interes dovedit care ar fi impus respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active, intemeiata pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C.proc.civ., nu poate fi retinuta.

Principial, orice act juridic are o existenta autonoma, dispozitiile legale permitand, de principiu, constatarea nulitatii sale, independent de raportul acestuia cu alte acte juridice. La nivelul unei societati comerciale se disting, insa, in principal, doua categorii de acte ce pot fi incheiate ca urmare a hotararilor adoptate de Adunarea generala a asociatilor: o prima categorie este formata din actele incheiate in exercitiul firesc al activitatii profesionistului (contracte de credit, de vanzare-cumparare a unor bunuri mobile ori imobile din patrimoniul societatii, pentru care lege prevede o asemenea aprobare, contracte de ipoteca asupra imobilelor din patrimoniul societatii, etc.); o a doua categorie este formata din actele incheiate in baza hotararilor Adunarii generale a asociatilor care reglementeaza organizarea si functionarea societatii. In aceasta a doua categorie se inscriu actele mentionate de reclamanta in cererea introductiva, ele fiind rezultatul vointei societare in ce priveste modul de organizare si de functionare a societatii. Se observa ca daca prima categorie include acte ce reglementeaza in principal desfasurarea activitatii profesionistului, ele implicand in mod obisnuit stabilirea unor raporturi contractuale cu terti, cea de-a doua categorie include doar acele acte incheiate ca urmare a exprimarii vointei societare cu privire la organizarea si functionarea societatii, prezentand, in consecinta, o legatura mai stransa cu hotararea ce a condus la incheierea lor.

S-a retinut, de asemenea, ca nulitatea unui act juridic poate fi constatata daca se invoca motive de nulitate legate de actul respectiv si care ii afecteaza in mod fundamental existenta. Se observa ca motivele invocate de reclamanta si care in opinia sa justifica interesul in promovarea actiunii in constatarea nulitatii nu sunt legate de modalitatea in care au fost incheiate actele respective, ci se refera la modalitatea in care au fost adoptate hotararile adunarii generale a asociatilor.

Avand in vedere legatura existenta intre hotararile adunarii generale a asociatilor si actele a caror nulitate se solicita a fi constatata, precum si motivele de nulitate invocate de reclamanta, care nu se situeaza in premisa incheierii acelor acte, ci in modalitatea de adoptare a hotararilor asociatilor, se constata ca in mod legal instanta de apel a apreciat corecta solutionare a cauzei in temeiul exceptiei lipsei calitatii procesuale active, prin raportare la lipsa interesului nascut si actual al reclamantei in promovarea actiunii.

Avand in vedere considerentele expuse, raportat si la dispozitiile art. 312 C.proc.civ., recursul declarat in cauza a fost respins ca nefondat.


Follow Me

facebook linkedin twitter

Comments closed